/ Viaţa duhovnicească / Postul creştin ortodox (V)

Postul creştin ortodox (V)

Postul creştin ortodox (V)

10. Aspecte privind tratamentul
câtorva boli

„Alimentele voastre să vă fie medica­mente şi medicamentele voastre să vă fie alimente”. (Hipocrat)

Pentru obţinerea de rezultate favorabile în tra­tamentul bolilor, efortul bolnavului trebuie să se îndrepte atât către regimul alimentar, prin elimina­rea tuturor agresorilor fizico‑chimici, cât şi către vindecarea spirituală, ceea ce implică eliminarea agresorilor spirituali (păcatelor).

 

a. Regimul alimentar

a.1. În afecţiunile tumorale

„Nădăjduieşte în Domnul şi fă bunătate şi locuieşte pământul şi hrăneşte‑te cu bogăţia lui”. (Ps. 36, 3)

Ultimul congres mondial al cancerului de la Paris a confirmat capacitatea excepţională a fructelor, legu­melor şi cerealelor de a preveni şi vindeca tumorile ucigătoare. De aceea schimbarea dietei alimentare obişnuite cu un regim vegetarian, poate reduce dras­tic apariţia cancerului. Persoanele care consumă zilnic fibre vegetale reduc riscul îmbolnăvirii de cancer cu 40%. Procentul creşte, dacă pe lângă alimentaţia vegetariană vom fi atenţi să facem şi mişcare. Mai ales cancerul intestinal şi cel de colon sunt ţinute în frâu printr‑o alimentaţie şi hidratare adecvată combinată cu exerciţiul fizic.

În primul rând trebuie să respectăm cele trei etape ale procesului de hrănire:

  • mâncarea, ce trebuie să fie încadrată în inter­valul de timp de la orele 12 la 19;
  • asimilarea, ce are loc între orele 20 şi 4 dimineaţa;
  • evacuarea, între orele 4 şi 12.

Respectând astfel acest program zilnic de alimen­taţie, vom avea garanţia că toate deşeurile meta­bolice vor fi eliminate prin neaglomerarea şi neperturbarea proceselor de asimilare şi evacuare, admiţându‑se, în intervalul de timp în care au loc acestea, doar ceaiuri, sucuri naturale sau fructe bine coapte.

Meniul zilnic va consta din:

  • cu aproximativ 2‑3 h înainte de masă: ceaiuri de plante neîndulcite sau 1‑2 l amestecuri de sucuri de zarzavat (din morcov în cea mai mare parte, restul putând fi varză, sfeclă roşie, ceapă, cartofi) sau zeamă de tărâţe sau de zarzavat (obţinută prin lăsarea în apă a ingre­dientelor vegetale timp de 3‑4 ore);
  • fructe bine coapte, legume crude rase cu apro­ximativ 1½ – 2 h înainte de masă, din care morcovul să fie nelipsit;
  • pentru cei ce nu pot renunţa total la alimen­taţia fiartă, o farfurie de ciorbă (borş) sau o porţie de soia, fasole, linte, năut etc., ce vor fi însoţite de o cantitate tot mai mare de ceapă, usturoi, hrean – crude şi puţină pâine neagră sau pâine necoaptă dospită; 2-3 căţei de usturoi se vor înghiţi înainte de masă. (Consultaţi pentru edificare Anexa 4).

Trebuie să reţinem, în special, că usturoiul şi ceapa sunt plante care ar putea înlocui farmacii întregi. Ele stimulează circulaţia, scad tensiunea, combat arteroscleroza şi sunt un bun antidiabetic; în plus sunt deosebit de eficace împotriva bolilor contagioase. Consumate crude, au un rol preventiv în unele forme de cancer. În uz extern, cataplasmele cu usturoi sunt excelente în cazul reumatismului şi diverselor nevralgii.

În ceea ce priveşte pâinea necoaptă dospită, aceas­ta se prepară dintr‑un aluat de grâu spălat, uscat şi măcinat cu tot cu coajă, amestecat cu puţin porumb sau orez măcinat. Aluatul se întinde sub formă de turte groase de 2‑3 mm, după care se lasă la uscat pe o tavă, la o temperatură de până la 30ºC, timp de cel puţin 7‑8 ore. În această perioadă are loc procesul de dospire, ce‑i conferă calităţi deosebite (vitamine, enzime etc.) şi superioritate faţă de pâinea obişnuită ce conţine doar amidon.

Pentru pâinea coaptă este de preferat să folosim la fel făina integrală, dar coaptă acasă în noile maşini de copt pâine ce au apărut în toate super­marketurile la preţuri modice.

În toată perioada de vegetaţie a grădinii noastre să preparăm cât mai des borşul străveziu de ştevie. Iarna, ciorba e bine s‑o acrim cu zeamă de varză murată.

Plantele medicinale pentru ceaiuri, proaspăt culese, să le folosim o perioadă cât mai mare de timp, în funcţie de sezonul lor, după care le folosim uscate. Gama ceaiurilor, care se beau de mai multe ori pe zi, trebuie să se lărgească din ce în ce mai mult după sfatul specialiştilor fitoterapeuţi.

Dieta alimentară să fie însoţită şi de un efort fizic mediu (lucrul mâinilor).

Prin folosirea vegetalelor nefierte în alimentaţie şi a fructelor bine coapte, vom pune, în primul rând, la dispoziţia organismului nostru enzime specifice, ce vor asigura o bună funcţionare procesului metabolic iar, în al doilea rând, ne vor ajuta la înlăturarea senzaţiilor de foame declanşate la ore nepotrivite.

Nu trebuie să uităm că omul primitiv avea o alimentaţie vegetariană: 50‑60% din alimente erau cereale, iar restul erau muguri, fructe şi legume din flora spontană. Mai târziu, după ce oamenii au des­co­perit focul şi au început să vâneze, schimbându‑şi alimentaţia, echilibrul sănătăţii lor a fost destabilizat şi au apărut primele boli.

De aceea, în compunerea reţetelor culinare este esenţial să se folosească boabe leguminoase, verde­ţuri, fructe, seminţe uleioase şi mai ales cereale nedegradate termic. Proporţia din raţia zilnică tre­buie să fie de 80% alimente nefierte (crudităţi) şi 20% fierte (prelucrate termic). Astfel se recomandă: grâul încolţit (germinat), seminţe de dovleac crude, maceraţia de măceşe, cătină, ceaiul de urzică, toate înainte de masă.

Seminţele uleioase (de exemplu miezul de nucă) să fie ţinute câteva ore în apă pentru a se neutraliza râncezeala uscării.

Fructele se pot consuma după un interval de cel puţin 2 ore de la servirea mesei sau înainte de masă cu o oră.

Nici un produs de sinteză nu poate înlocui vitaminele, sărurile minerale şi enzimele vegetale. Enzima este un ferment natural proteic, care se găseşte numai în crudităţi şi alimente neprelucrate termic. Este bine să se ştie că la temperatura de 38° enzimele încep să se deterioreze, iar la 54°, ele dispar complet din alimente. Orice om bolnav are o carenţă de enzime. Iată deci cum numai una din componentele naturale, de care avem atât de multă nevoie, este practic exclusă din alimentaţia noastră zilnică.

De asemenea este necesar să înlăturăm toţi agresorii alimentari ce ne afectează şi, de cele mai multe ori, ne amână însănătoşirea. Dintre aceştia enumerăm:

  • alimentele fierte, cu excepţia unui singur prânz, alcătuit dintr‑un singur fel de mâncare, servit după ora 12;
  • pâinea coaptă din făină albă;
  • sarea obişnuită, ce va fi înlocuită cu sarea de mare;
  • laptele fiert, pasteurizat, brânzeturile fermen­tate, folosind în alimentaţie doar iaurtul şi brân­zeturile nefermentate;
  • zahărul;
  • băuturile fierbinţi;
  • alcoolul;
  • uleiul rafinat, indicându‑se doar uleiul presat la rece, nefiert, adăugat în farfurie înainte de a mânca;
  • alimente grase sau fierte în ulei (grăsime);
  • slănina;
  • prăjiturile, în frunte cu cozonacul şi ciocolata;
  • carnea;
  • oţetul sau alte aciduri rafinate.

În bolile tumorale brânza nefermentată şi laptele crud sau prins (de preferat să fie de capră) şi peştele proaspăt (de preferat păstrăv) se introduc abia după câteva luni de regim, după sfatul medicului fito­terapeut.

 

Fragment din cartea Pr. Mihăiţă Popa, ÎNDRUMAR PENTRU RESTABILIREA SĂNĂTĂŢII, Text îngrijit şi completat de Protosinghel Sofian Ardelean, Ediţia a patra revizuită, Editura EVANGHELISMOS, Bucureşti, 2009.

 Postul creştin ortodox (V)

Comments are disabled