/ Familia ortodoxă / Micul creştin (C). Vestimentaţia clericilor

Micul creştin (C). Vestimentaţia clericilor

Vestimentaţia clericilorPr. drd. Petru Sidoreac

 

Obiect ce-l ţii pe umeri

Printre preoţi de te numeri,

Folosit cu mult respect

În orice sfânt moment.

(Epitrahil)

 

Din veşminte, este-o parte

Ce le-acoperă pe toate

Şi în spate are-o cruce

Sau un chip. Tu nu-l poţi duce!

(Felon)

 

Cel mai dedesubt veşmânt

Primul îl îmbraci, la rând.

E sfinţit, e plin de har

Şi se cheamă, scurt, …

(Stihar)

 

La mâini ai „apărători”

Ce cu aţe le-nconjori

Să nu te încurci în mâneci.

Răspunsul tu poţi să-l judeci.

(Mânecuţe)

 

La mijloc sunt încins

C-un obiect distins

Legat cu cordeluţe,

Frumos, cu cruciuliţe.

(Brâu)

 

Preotul e îmbrăcat

Într-o haină lungă, vezi,

Ţi se pare, cred, ciudat,

Dar aşa-l diferenţiezi.

(Reverenda)

 

Peste reverendă port

Altă haină, şi mai largă,

Mâneci lungi, dar totuşi pot

Să-ndoi mâna ca o vargă.

(Rasa)

 

Cu multe noduri un şirag

Monahii folosesc cu drag.

Mintea ţi-o duce-n ceruri, sus,

Cu rugăciunea lui Iisus.

(Metanie)

 

 

Faci cruce şi, smerit, te pleci

Cu fruntea până la pământ.

Genunchi îndoi pe lespezi reci

Sau pe covoare, des, la rând.

(Metanii)

 

Un gest simplu de-nchinare:

Îţi faci cruce şi apoi

Te apleci, şi spre picioare,

Palma ţi-o întinzi vioi.

(Închinăciune)

 

Obiect rotund şi negru,

Face pe preot integru

Din prismă vestimentară,

Purtat pe cap iarnă şi vară.

(Fes)

 

Sus, peste fes, călugării mai poartă

Ceva ce-n vânt le flutură de zor.

La margini, două panglici ne arată

Cum că imită-al îngerilor zbor.

(Camilafca)

 

Obiect vestimentar cu lungă trenă

Purtat de arhierei doar în biserici.

Ajută, ridicându-l fără jenă,

Diaconul, că altfel te împiedici.

(Mantia arhierească)

 

Pe pieptu-i de arhiereu

Un lanţ lucind frumos văd eu

Icoana prinsă în oval

Arată-un rol spiritual.

(Engolpion)

 

Citeşte-un preot rugăciune-n casă,

Sfinţeşte apa în damf de busuioc

Boala, păcatul de aici să iasă

Pacea şi iertarea să vină în loc.

(Agheazma)

 

Obiect frumos, sfinţit,

Purtat pe cap de ierarh

(Episcop, mitropolit,

Inclusiv de patriarh).

(Mitra)

 

„Sceptru” lung, argintat,

De ierarhi este purtat.

(Cârja arhierească)

 

Când slujesc arhierei

Îi auzi chiar făr-să vrei.

Scot un clinchet fin, curat.

Ce crezi tu că am vizat?

(Clopoţeii de la veşminte)

 

Ierarhii poartă un veşmânt

La fel ca-n Vechiul Legământ:

O parte-n faţă, una-n spate

Cu clopoţei frumos legate.

(Sacos)

 

Peste umeri, un brâu lat

De arhierei purtat.

E şi mare, e şi mic.

„O” e litera ce-ţi zic.

(Omofor)

Micul creştin (C). Vestimentaţia clericilor

Comments are disabled