Femeile mironosițe – chipul femeii în Hristos
Mitropolitul Augustin Kantiotis
Duminica de astăzi se numește ”Duminica femeilor mironosițe”. Purtătoarele de mir sunt acele femei care, în ciuda fricii răspândit de către dușmanii lui Hristos, au îndrăznit să meargă la mormânt în zorii zilei de duminică, pentru a unge cu mir trupul Domnului Hristos. Din cauza dragostei lor arzătoare și a credinței lor, aceste femei au fost primele care au auzit vestea cea bună a învierii lui Hristos și au avut bucuria de a deveni evangheliști – purtătoriivestei celei bune – la ucenicii care erau îngroziți și ascunși în casa unui prieten. Ucenicii au fost timizi! Mironosițele femei au fost curajoase. În această situație, femeile s-au dovedit a fi incomparabil mai tari decât bărbații.
Dumnezeu, așa cum știm cu toții, l-a creat pe Adam, primul om. El l-a creat “după chipul și asemănarea Sa”, și l-a așezat în paradis. Dar Dumnezeu, atotînțelept și a toate făcător nu a vrut să îl lase pe Adam așa. Când dormea, Dumnezeu a luat una din coastele lui și a modelat prima femeie, Eva. Când Adam s-a trezit, el a fost uimit. Din toată creația Eva a apărut în ochii lui Adam de a fi cea mai frumoasă.
Dumnezeu a plăsmuit în așa fel bărbatul și femeia încât unul să împlinească ceea ce lipsește în celălat. Ceea ce bărbatul avea, femeia nu avea, ce femeia avea, bărbatul nu avea. Un bărbat are anumite abilități și talente iar femeia are altele. Prin unirea lor, unul îl completează pe cealalt și astfel ființa umană este adusă la desăvârșire.
Există o poveste care atunci când un tânăr căsătorit a fost umplut cu o astfel de bucurie și fericire, a scris profesorului său, celebrul Korais, și i-a spus: “Învățătorule, eu nu mai sunt singur. M-am căsătorit și am devenit doi “. Korais a răspuns: “Nu, băiete, nu ai devenit doi, ai devenit un tot”.
Un bărbat și o femeie sunt ca doi oameni-jumătate care, atunci când sunt uniți, formează o persoană întreagă, sunt ca două emisfere care, atunci când s-au alăturat, alcătuiesc o sferă întreagă. Bărbatul este mai mult mintea iar femeia este mai mult inima; în această unire sfântă a căsătoriei ei se completează reciproc.
Este imposibil pentru o comunitate viabilă alcătuită numai din bărbați de a exista, la fel cum este imposibil pentru o comunitate formată doar din femei. Dumnezeu a răsădit atracția în inimile bărbaților și femeilor; este cea care aduce cele două firi aproape unul de altul, li se alătură, iar unirea lor are drept rezultat o nouă generație. Numai în cazuri excepționale pot bărbați sau femei, copleșiți de iubirea divină, birui, prin harul lui Dumnezeu, atracția naturală a unuia spre celălalt; doar puțini pot reuși în viață un astfel de petrecere îngerească în trupul uman și să se oglindească întru sine imagine pe care o anticipăm, viața cerească în care genurile vor înceta și toți vor trăi ca îngerii în împărăția cerurilor. Pentru acești oameni, imnul ar fi spus: “Pentru pustnici petrecerea lor în singurătate este binecuvântată, pentru că este copleșită de iubirea divină”.
Bărbat și femeie. Ambele sunt creații excepționale ale lui Dumnezeu, cu abilități și daruri pentru îndeplinirea înaltei misiuni dată lor de Dumnezeu și care este de a continua viata prin nașterea de prunci. Dumnezeu ridică bărbat și o femeie și îi face con-lucrători în crearea de oameni noi.
Bărbat și femeie. Membri egali în comunitatea umană. Ce înseamnă acest lucru? Să ne amintim Sfântul Cosma Etolianul care, vorbind pe tema aceasta, spunea: “Uită-te și vezi cum Dumnezeu a creat femeia. El nu a luat o bucată de cap de om, pentru că nu voia ca ea să fie superioară la el. Dar El nu a luat nici o bucată din piciorul omului, pentru că El nu a vrut ca ea să fie un sclav al acestuia. El a luat una din coastele bărbatului, care este deasupra inimii, pentru a arăta că femeia îi este dragă. Egală și iubită “.
Dumnezeu a creat un bărbat și o femeie. Aceasta înseamnă că Dumnezeu este împotriva poligamiei. Dacă Dumnezeu ar fi vrut ca ei să aibă mai multe soții, așa cum Coranul învață, iar adoratorii trupului vremurilor noastre practică – chiar dacă aceștia se numesc creștini – Dumnezeu ar fi trebuit să plăsmuiască un bărbat și mai multe femei. Dacă Dumnezeu ar fi vrut ca femeia să aibă mai mulți soți, atunci El ar fi făcut puține femei si multi bărbati.
Creștinismul este împotriva poligamiei. Un bărbat pentru o femeie este potrivit, și o femeie pentru un bărbat. O căsătorie este binecuvântată și numai după dispensa specială admite Biserica a doua și a treia căsătorie. Chiar și atunci, există penitențe pentru cei care se căsătoresc a doua și a treia oară.
Din păcate, deși poruncile Sfintei Scripturi privind căsătoria sunt clare, exact opusul are loc în societățile care sunt guvernate de Duhul lui Dumnezeu. La un moment dat omul a devenit tiranul femeii, iar femeia s-a trezit într-o stare mizerabilă, ea a fost tratată ca un animal sau chiar mai rău decât un animal. În alte moment ale istoriei, femeia a fost tiranul și sub tirania ei, oamenii au devenit ființe degenerate, sclavi si animale ambalate, conduse de acele femei corupte.
Biblia condamnă ambele extreme. Biblia vrea ca bărbatul să fie un soț și un tată afectuos, care se comportă cu dragoste și bunăvoință față de soția și copiii lui, nu ca un dictator. De asemenea, Biblia vrea ca femeia să fie la înălțimea misiunii sale, o companie prețioasă pentru soțul ei, o mamă iubitoare, regina casei sale, dedicată aduceri pe lume a copiilor ei. Biblia vrea ca femeia să fie o purtătoare de mir, o mironosiță, cum au fost Mironosițele din textul Scripturii de astăzi. O femeie ca aceasta poate oferi slujire deosebit de mare lumii. O astfel de femeie îl depășește pe bărbat în faptele eroice de credință și virtute. O femeie ca aceasta apare în lume ca un înger care a răspândit smirna dragostei.
Femeile mironosițe! Cât de puține sunt în această societate contemporană a noastră, putrezită de necredință și de corupție. Totuși, acele puține, dar credincioase femei care aud sau citesc această predică ar putea fi toate femeile lumii.
(Text preluat din cartea ”Picături din Apa Vieții” a Mitropolitului Augustin Kantiotis)
Femeile mironosițe – chipul femeii în Hristos