Castitatea în căsătorie
„Dacă vrei să-l introduci pe fiul tău în societate, grăbește-te să-i găsești mireasă, mai înainte de a se duce la oaste sau de a-și face o situație profesională. Mai înainte pune în rânduială sufletul lui și pe urmă îngrijește-te de strălucirea lui în treburile publice. Crezi că puțin lucru este pentru căsătoria lor ca atât tânărul, cât și tânăra să-și păstreze fecioria înainte de nuntă? NU este puțin lucru acesta, nici în ceea ce privește castitatea tinerei, nici cea a tânărului. NU va fi astfel farmecul iubirii lor deosebit de curat? Și mai mult decât aceasta, nu va fi Dumnezeu mai binevoitor cu ei, revăsând asupra lor mulțime de binecuvântări, atunci când ei se unesc potrivit poruncilor Lui? El îi va face pe tânăr să-și amintească totodeauna de dragostea lui, iar dacă va fi statornic în această dorință (față de soție), va respinge orice altă femeie”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre slava deșartă și despre creșterea copiilor)
Sfântul Părinte (Ioan) insistă asupra acestui subiect și în Omilia V la I Tesaloniceni în care atrage atenția asupra faptului că un tânăr care a trăit în cumințenie înainte de căsătorie, „va fi cuprins de o mare dorință dacă mireasa lui va fi castă, doar privindu-i trupul, fără să o atingă; dorința sa va fi aprinsă, dar încă și mai aprinsă îi va fi frica de Dumnezeu, iar căsătoria lor va fi cu adevărat fericită, trupurile fiindu-le caste și nepângărite. Tinerii căsătoriți vor fi uniți prin legătura dragostei și a înțelegerii, supunându-se unul altuia, și copiii născuți dintr-o astfel de căsătorie vor fi binecuvântați. Dar cel care, de tânăr, va umbla pe căi ușuratice și va dobândi experiență cu desfrânatele, își va lăuda mireasa doar în primele două-trei seri, iar apoi se va întoarce la viața sa desfrânată de dinainte”.
Fragment din cartea Bărbatul și femeia în viziunea Sf. Ioan Gură de Aur, David C. Ford, Ed. Sophia, București, 2004, pp. 118-119.
