/ Sfinţi şi Cuvioşi / Sf. Neagoe Basarab – ctitor al întregului Athos (I)

Sf. Neagoe Basarab – ctitor al întregului Athos (I)

Sf. Neagoe Basarab – ctitor al întregului Athos (I)Figură marcantă a vechii culturi româneşti, Sfântul Voievod Neagoe Basarab i-a întrecut pe toţi ctitorii de până la el, prin ajutoarele de tot felul pe care le-a făcut Sfântului Munte. Cele mai multe informaţii privind daniile făcute de voievodul muntean le aflăm din Viaţa Sfântului Nifon alcătuită de Gavriil Protul.

Marea Lavră

Evlaviosul domn a îndreptat către Marea Lavră un ajutor anual de 90.000 taleri.

După anul 1517 Neagoe a făcut un acoperiş nou din plumb pentru biserica mare închinată Sfântului Athanasie Athonitul, iar „tinzile le-au înnoit” şi a rezidit paraclisul cimitirului. În plus, a dăruit vase liturgice.

La Marea Lavră se mai păstrează şi două poale de icoană: prima (61×36 cm) reprezentând pe „Maica Domnului cu Pruncul” (în picioare), donată de Miliţa Despina, soţia lui Neagoe Basarab (cu o inscripţie în limba latină); a doua (109×75 cm), pe fond de catifea verde cu fir de aur, reprezentând un vultur bicefal cu coroane, donaţie a lui Neagoe Basarab din 1515-1516 (cu o inscripţie în limba latină).

Precum se vede, acest întâi ctitor român a reclădit mănăstirea Lavra aproape în întregime. Grija sa pentru această mănăstire poate fi pusă în legătură cu dragostea pentru Sfântul Ierarh Nifon al Constantinopolului, care a vieţuit aici timp de un an.

Vatoped

Sfântul Neagoe a făcut danii însemnate şi lucrări „în lăudata mănăstire Vatoped”.

În ce priveşte dania în bani, cu ocazia venirii tuturor egumenilor la sfinţirea marii ctitorii a lui Neagoe de la Curtea de Argeş, s-ar fi fixat Vatopedului suma anuală de 9.000 aspri. Un text grecesc ne indică aceeaşi sumă, 10.000 de taleri. Conform unor alte surse, domnul a emis, la 29 aprilie 1513, un hrisov de danie, cuprinzând o sumă mai mare pentru călugări, 500 de aspri pentru cei ce vor veni să o ia în primire şi 700 de aspri pentru bolniţă. Acordarea hrisovului a fost determinată de prezenţa în Ţara Românească a unor călugări vatopedini cu Sfinte Moaşte printre care ale Sfintei Ana, Mama Preasfintei Fecioare, ale Sfântului Ioan Botezătorul şi ale altor sfinţi.

În plus, se pare că a poruncit să se împodobească cunoscuta icoană a Maicii Domnului Vimatarisa cu „măr de aur cu mărgăritar şi pietre scumpe”. Într-un Inventar al moaştelor şi obiectelor de cult din mănăstirea Vatopedi se menţionează vase pentru „marele mir” dăruite de domnul Ţării Româneşti, Neagoe Basarab. Pe când era mare comis (1510-1511), Neagoe a donat acolo un panaghiar, ce păstrează şi astăzi, cu o inscripţie slavonă care dovedeşte acest lucru.

Cât priveşte lucrările din această mănăstire, în doi codici ai mănăstirii se spune, mai amănunţit că în anul 1526, voievodul Ţării Româneşti „a refăcut turnul Precistii mai frumos decât era cel dintâi”. Turnul Maicii Domnului, din colţul de nord-est al mănăstirii Vatoped, este una dintre cele mai proeminente fortificații din secolul al XVI-lea din Muntele Athos. A zidit apoi „altă biserică eu hramul Maicii Domnului” – Paraclisul Cinstitului Brâu poate cel mai interesant dintre paraclisele mănăstirii Vatoped. Tot Neagoe Basarab a zidit şi “vinăria şi hambarele de grâu”, „a refăcut bucătăria” şi s-a mai îngrijit „şi de cămări pentru pâine”.

Sursa: doxologia.ro

Sf. Neagoe Basarab – ctitor al întregului Athos (I)

Comments are disabled